top of page
Cross on the Mountain Top

Obiective turistice

Mănăstirile din Bucovina sunt cele mai renumite locaÈ™e de cult din Estul Europei, fiind principalele atracÈ›ii turistice din zonă. Construite cu secole în urmă de domnitorii È™i boierii moldoveni, acestea sunt adevărate capodopere arhitecturale, fiecare cu particularitățile sale. AÈ™adar, hai să vedem ce frumuseÈ›i ascunde acest colÈ› de Rai.

1. Mănăstirea Moldovița.

 

De sub turnul înalt de piatră, străjuit de ziduri groase, se zăreÈ™te silueta bisericii. Arcada împodobită cu motive florale vă conduce către curtea mănăstirii, înÈ›esată de mândre flori colorate, care împodobesc È™i elegantele si modestele chilii ale maicilor.Adevărata bijuterie a artei moldoveneÈ™ti medievale, MoldoviÈ›a are picturile foarte bine conservate, păstrând luminozitatea culorilor originale. Frescele împletesc influenÈ›ele bizantine cu motivele tradiÈ›ionale, redând scene biblice È™i istorice pe un fond predominant galben, care se armonizează perfect cu albastrul cerului È™i verdele ierbii. Între bogatele elemente figurative È™i decorative ale icoanelor se remarcă trăsături ale înfățișării localnicilor, surprinse de pictori in imaginile sfinÈ›ilor. Remarcabilă este scena asediului Constantinopolului, înfățiÈ™ându-l pe patriarhul ortodox care cere ajutorul Fecioarei Maria pentru a-i înfrânge pe duÈ™manii perÈ™i È™i avari. Plasat într-un decor de secol XVI, episodul aminteÈ™te de situaÈ›ia Moldovei ameninÈ›ată de turci. Întreg ansamblul de picturi interioare si exterioare se bazează pe adevăruri ale religiei, pe care credincioÈ™ii le pot descoperi la MoldoviÈ›a.

2. Mănăstirea Putna.

 

O mănăstire aparte pe plaiurile moldoveneÈ™ti este Putna, prima È™i cea mai importantă ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare. De peste cinci veacuri, aceasta atrage credincioÈ™ii prin istoria È™i legendele sale care o învăluie. Situată între Obcinele Bucovinei, într-un loc extrem de pitoresc înconjurat de dealuri împădurite È™i de peisaje sălbatice, mănăstirea poartă È™i în prezent urmele pământeÈ™ti ale ctitorului său, fiind loc de odihnă veÈ™nică pentru domnitor È™i alÈ›i câÈ›iva membri ai familiei sale.Cronicile vremii povestesc cum a fost aleasă locaÈ›ia mănăstirii. Ștefan cel Mare dorea să construiască o necropolă, care să fie totodată È™i fortificaÈ›ie pentru această zonă. El a tras la întâmplare cu arcul de pe Dealul Crucii, iar în locul în care s-a înfipt săgeata s-a pus temelia viitoarei mănăstiri. Trei ani mai târziu, in 1469, lăcaÈ™ul de cult era complet construit È™i urma să devină inima culturală a Moldovei. Putna impresionează prin măreÈ›ia sa, dar È™i prin liniÈ™tea sufletească pe care È›i-o oferă. Refacută în repetate rânduri, după cutremure, incendii È™i năvăliri străine, mănăstirea este un ansamblu arhitectural, îmbinând elementele moldoveneÈ™ti specifice cu cele bizantine È™i gotice.L

3. Mănăstirea Sucevița.

 

Pe un drum de o frumuseÈ›e copleÈ™itoare ce È™erpuieÈ™te pe văi È™i culmi bogat împădurite, întrerupte de pășuni pe care se zăresc răzleÈ›e căpiÈ›e aurii de fân, ajungeÈ›i la mănăstirea SuceviÈ›a. După serpentine străjuite de brazi seculari, între dealuri se vede un lăcaÈ™ de cult simplu care pare că se contopeÈ™te cu natura. Aflată în incinta unui zid de piatră menit să o apere de năvălitori È™i flancată de cinci turnuri de pază întărite, mănăstirea este ctitoria fraÈ›ilor Movila, familie de boieri È™i domnitori. Legendele locului povestesc că pe acest loc se afla la începuturi o biserică de lemn; mai târziu, pentru a-È™i răscumpăra păcatele, o femeie a adus cu carul ei tras de boi, timp de 30 de ani, piatra necesară actualei construcÈ›ii. Mănăstirea este considerată a fi ultimul lăcaÈ™ de cult din Moldova cu faÈ›adele bisericii pictate, manifestare caracteristică domniilor lui Ștefan cel Mare si Petru RareÈ™.La SuceviÈ›a tradiÈ›ia È™i inovaÈ›ia se împletesc într-un mod original în pictura exterioară, dominată de un verde de intensitatea smaraldului. În fresce sunt reprezentate naraÈ›iuni din Vechiul È™i Noul Testament, dar È™i atât de rar întâlnita „Scara a virtuÈ›ilor”. În această pictură sunt înfățiÈ™aÈ›i călugări care încearcă să urce o scară cu 32 de trepte; deasupra, Hristos se roagă cu braÈ›ele deschise pentru aceÈ™tia, iar un grup de îngeri le susÈ›ine eforturile. Dedesubt, călugării slabi sunt traÈ™i de pe scară È™i se zvârcolesc în agonie. În ansamblu, frescele de la SuceviÈ›a sunt mai austere, lipsind scenele istorice de la MoldoviÈ›a sau VoroneÈ›, însă peisajul în care verdele bisericii se contopeÈ™te cu albastrul cerului este sublim..

4. Mănăstirea Arbore.

 

La Mănăstirea Arbore ajungeÈ›i cu uÈ™urință, fiind situată chiar în inima satului omonim. Împrejmuită cu gard de lemn È™i având o curte simplă, biserica nu pare să aibă fastul celor ridicate de Ștefan cel Mare. Fiind o ctitorie boierească, aceasta este construită din cărămidă È™i nu are turle, însă uimeste prin stilizare. Arcadele joase È™i arcele moldoveneÈ™ti îi conferă proporÈ›ii echilibrate, iar în interior se păstrează cel mai valoros însemn funerar de stil gotic din Moldova, chivotul de mormânt al hatmanului Luca Arbore, ctitorul bisericii. Frescele din interior se remarcă prin arta portretului, înfățiÈ™ând membri ai familiei lui Luca Arbore. Icoanele au nimburile aurite, semn al bogăției reprezentanÈ›ilor feudalității, chiar în acea perioadă de conflicte permanente cu Poarta otomană. În picturile exterioare se remarcă pigmentul albastru, atât de apreciat la VoroneÈ›, oferind acestora o notă fermecătoare È™i continuitatea spre cer. AÈ™ezată într-un decor rural ce se deschide spre o vale largă unde adesea oamenii lucrează pământul cu spor, Mănăstirea Arbore este locul ideal pentru cugetare È™i restabilirea legăturii cu divinitatea

bottom of page